Nu ma inteleg nici eu

   
  M-am obisnuit de mult timp, 
  cu gandul ca nimeni nu intelege,
  dar cel mai tare a durut
  cand mi-am dat seama ca nu ma inteleg nici eu.

   Am petrecut atat de mult timp
  alergand printre propriile ganduri,
  dar niciodata nu a contat,
  pentru ca nu ma inteleg nici eu.

  Eu nu ma lupt cu destinul,
  ci cu propriile ganduri,
  si cand gandesc asa,
  parca nu ma inteleg nici eu.

  Nimeni nu ma va intelege vreodata,
  pentru ca nu ii voi lasa,
  dar nici nu am pretentia sa ma inteleaga cineva,
  atata timp cat nu ma inteleg nici eu.

   Articol scris pentru MWB dupa o tema propusa de Tibi:
  
   Monologul interior: oricât de mult am analiza oamenii, nu vom ști niciodată cu adevarat ce gândesc ei.
   Ce fac oamenii când sunt singuri în mintea lor?
   Putem citi gândurile oamenilor sau doar ne permit ei să le intuim?
   Oamenii se luptă cu viața sau doar cu sinea lor?

  Alte articole inscrise in concurs:
   Unui strain
   Vocea constiintei
   Esti sigur de ceea ce vezi?

Te-am pierdut

 
  Te-am pierdut,
  si nici macar nu am stiut
  ca ai fost al meu.

  Te-am pierdut
  si blestem momentul
  in care ti-ai dat seama cine sunt.

  Te-am pierdut,
  pentru ca tu erai indragostit
  doar de o masca a mea.

  M-ai pierdut,
  si nici macar nu te-ai straduit sa afli
  cine sunt cu adevarat.

  Tie nu iti pasa.

La multi ani,Bianca!:*

  Nu ma pricep la urari.De cele mai multe ori (spre rusinea mea), le iau de pe internet, dand copy-paste.Dar aseara ti-am scris din suflet..la fel si felicitarea aia.
  A fost superb in Brasov.Si trebuie sa recunosc ca scriu pentru ca mi-e teama.Nu vreau sa uit alea doua zile. Trebuie sa scriem undeva tot ce am facut.Sau aproximativ tot.. Uitarea este inevitabila.Dar sunt si clipe care vor ramane mereu in mintea mea.

 Deci.. nu o sa uit cum:
  - ne-am intalnit in fata Bancii Comerciale, care era verde cu maro (deci eu ziceam ca e verde,tu ca e alta culoare :)) ) si am vorbit la telefon pana ai venit (ti-am zis ce emotii am avut sper..)
  - am fost la Muzeul Virtual, unde partial mi-am invins teama de inaltime (scarile alea erau groaznice, parca transparente.. nu cred ca as fi urcat cu altcineva,dar cat ma bucur ca am facut-o!).. s mai stii cuplul ala care a vrut o poza,si trebuia sa le fac eu una,dar cand am vazut ca merg pe chestiile alea m-am lasat pagubasa?! :))
  - am vazut catelul ala atat de draguuut (ala de pe afisul pe care mi l-ai aratat ma tarziu), si dupa am baut eu ca sparta o gramada de apa :))
  - am fost in Piata Sfatului,si ne-am jucat cu porumbelul ala atat de cuminte.. si parca nu ne mai venea sa il lasam sa plece :D
  - am mancat cea mai buna inghetata (pe cuvant!) si am dat-o naibii de dieta (asta doar pentru o zi :D)
  - am mers prin padure
  - am vazut Brasovul de undeva de sus (langa Tampa cred?!) si am avut si niste discutii mai sadice :)) (si ma bucur ca nu te-ai aruncat,ca nu aveam de unde sa iti iau un .. :)) la ora aia)
   - saaau sper ca mai tii minte faza aia din pasaj,cand ti-am spus sa ai grija la scari si m-am impiedicat eu :))

  Pentru cititori nu stiu daca au valuare randurile de mai sus.Postarea asta o sa conteze doar pentru o singura persoana: pentru tine!Si asa e cel mai bine.. doar pentru tine scriu acum :D.
  Inca regret ca nu am putut sa ne luam la revedere.Dar poate e mai bine asa.
  Oricum,prietenia noastra nu tine cont de distanta sau timp.Noi doua vom fi prietene indiferent de cati km vor fi intre noi.Iti multumesc ca ma intelegi,ca ma asculti si ca esti printre singurele persoane care ma vad asa cum sunt: fara masca.

 P.S:O poza cu "fata de caine bleg",asa,ca bonus >:D<
 P.P.S:Bianca, schimba-ti parola, blogul asta parca nu mai are rost fara tine..

Micul print.

  - Pe planeta mea,soarele apunea la cateva minute, mi-a spus Micul Print. Nu era nevoie decat sa ma intorc putin, si puteam vedea un alt apus.Cred ca soarele apunea de sute de ori intr-o zi..
  - Cand privesti apusul? l-am intrebat.
  - Cand ma simt singur sau cand sunt trist.
  - Si cat de singur te simteai tu pe planeta ta, Micule Print?

  Tu cat de des privesti apusul?Si ce simti,de fapt?!

Oameni..

 Stateam azi in tren si analizam oamenii.Veneam de la bunici,si nu aveam chef de nimic.
 Si i-am vazut..
 Oameni care zambeau sau care nu pareau fericiti.
 Oameni grabiti sau mai putin..
 Oameni care pareau ca stiu ce vor.
 Oameni insotiti de alti oameni,si totusi mai singuri ca oricand.

 Toti oameni..si parca toti nepasatori.

Scrisoare catre viitor .

                                                  Draga Viitorule,

Desi ne intalnim tot timpul,tu totusi stii mai multe despre mine decat stiu eu despre tine . Si desi e ciudat tu ai la tine si amintirile mele ,nu ? Deci iti amintesti acum 2 ani cand am hotarat cum vei fii tu ? E imposibil sa nu iti amintesti . Nu-i asa ca de atunci totul a devenit mai colorat ? Dar ca sa fiu sigura ca stii despre ce e vorba si ca iti faci treaba am sa iti explic totul …

Totul a inceput cu o melodie … O melodie trista,care parca imi patrundea in suflet . Da…si in momentul asta ascult acea melodie si parca imi vin imagini din trecut in minte . Era luna lui septembrie ,luna anotimpului meu preferat  si totusi stateam in casa ascultand melodia aceea . Versurile erau ciudate,nu intelegeam nimic din ele . Si totusi versurile acelea stii ce au facut ? Trebuie sa stii ,ca doar din acel moment ai inceput sa imi luminezi viata. M-au apropiat de persoana care mi-a stat alaturi de cand s-a nascut,dar nu am observat asta.  Si de atunci a aparut si ambitia mea … O melodie,o poza,un video, o emisiune si uite asa visul meu a prins aripi . Dar inca nu a invatat sa zboare prea sus … dar in curand va reusi, trebuie doar sa isi mai exerseze zborul . Dar stii care e cel mai frumos lucru ? imi impart visul cu verisoara mea,careia I se datoreaza tot meritul pentru ceea ce noi numim “visul nostru” . Si ca sa nu te mint e foarte greu ceea ce facem si e nevoie de multa munca . Cateodata imi vine sa renunt,dar de ce sa renunt cand m-am chinuit,am plans deoarece nici una din noi nu a avut sprijin,am devenit o ciudata si viata mea s-a schimbat radical ? Nu…nu o sa renunt. De ce sa te dau la o parte cand esti atat de aproape . Si vezi cate am realizat in acesti doi ani ? Am inceput sa inteleg din versuri,ceea ce pare amuzant,dar mie imi provoaca fluturasi , am invatat sa nu fiu rasista,am invatat sa fiu copil ori de cate ori vreau fara sa imi pese ce zice lumea si ce e cel mai important acest vis ma tine legata de persoana care ma ridica atunci cand sunt la pamant .

Mai incolo sper sa ne duci acolo unde ne dorim , Coreea de Sud ,chiar daca nu va fi usor,dar daca a-m renunta la visul nostru ,sufletele noastre nu ar mai fi colorate . Te pot ruga ceva ? Invata-ma sa zic nu . Si Viitorule, multumesc ca incepi sa imi deschizi ochii ! 

Articol inscris in BLOG POWER 28 cu urmatoarea tema (propusa de Cry) : 

Visul meu, copil fiind

- Ce vroiai să devii atunci când erai copil?

- Ce ai devenit acum, ai reușit sau ai ales altă cale în viață?

- Ai renunțat la dorințele tale pentru ceva ce-ți place sau ai fost nevoit?

 Alte articole: Un vis indepartat Toti visam

Am fost si eu.. (poezie)

  
  Am fost si eu copil candva,
  dar timpul nu m-a iertat,
  a ramas indiferent
  in fata unui suflet inocent.

  As fi vrut ca timpul sa stea in loc,
  sa fiu mereu copila de atunci,
  dar nu se poate face nici o exceptie
  cand esti doar un biet muritor.

  Am fost si eu copil candva,
  si parca aveam propriul meu univers,
  o lume in care basmele deveneau realitate,
  o lume in care eram .. fericita.

  Mi-e dor..

Ma iert..

  M-am condamnat de multe ori.
  M-am condamnat pentru ca nu am stiut care este visul meu,iar cand l-am gasit am fost incapabila sa il urmez.
  M-am condamnat pentru ca nu am stiut sa diferentiez binele de rau.
  M-am condamnat pentru ca am reusit sa indepartez niste persoane din inima mea,cand locul lor era acolo.
  M-am condamnat pentru ca orgoliul a contat prea mult.
  M-am condamnat pentru ca am spus foarte rar ceea ce gandeam cu adevarat..
  M-am condamnat pentru ca nu am stiut sa iert.
  I-am condamnat pe ei pentru ca nu am reusit sa ii uit..

  Ma iert.Diseara vreau sa dorm,si poate ma voi trezi cu o inima noua..ca asta parca e facuta bucati.
  Vreau sa iert..dar nu stiu daca o sa pot sa uit.

Ingerul meu (poezie)

Ok.E posibil sa fie o idee mai .. neobisnuita.Va rog sa (re)cititi postarea de ieri,si dupa poezia de mai jos (care are aceeasi tema).Sunt curioasa care va place mai mult: postarea sau poezia? Multumesc mult,chiar astept cu interes parerile voastre :D

     Ingerul meu s-a imbatat
     cu prea multe sperante si vorbe goale
     e mai dezorientat ca niciodata
     si are ochii umezi.

      E doar vina lui,
     dar trebuia sa ii spuna cineva
     ca nu poti castiga nici o batalie
     cand aripile-ti sunt de un alb murdar.

      Ingerul meu a invatat
      sa nu mai puna intrebari
      cand nu este pregatit
      sa primeasca raspunsuri sincere.

     Ingerul meu,ti-am spus de atatea ori
     ca nu conteaza daca ai aripi dantelate sau nu,
     suferinta e pentru oricine..
     Prietene,te-ai inselat..ne-am inselat amandoi. 

     Nu e timp pentru regrete..

Ingerul meu..

   Ingerul meu zace beat pe canapea.E dezorientat si are (pentru a nu stiu cata oara) ochii umezi.
   E doar vina lui.Oricat de mult i-ar placea sa dea vina pe altcineva,nu poate.El a gresit.El a stiu ca risca prea mult,ca e posibil sa piarda.. totusi,trebuia sa ii spuna cineva ca nu poate castiga.Nu acum.Nu cat timp aripile lui sunt de un alb murdar..
    I-am spus sa nu puna intrebari atata timp cat nu este pregatit sa primeasca un raspuns.
    I-am spus..
    Acum nu mai inteleg nimic.El nici atat..
    Prietene,ai gresit,am gresit amandoi..din nou.

    P.S:Ciudata postare,stiu,stiu.. eu vam spus ca imi schimb stilul fara sa vreau.Oare mai rau de atat pot scrie?!

Un suflet ratacit [Partea 1 ]

O noua scoala ,intr-un nou oras , o facea sa se simta oarecum ciudat si singura … Ideea de lume noua nu o prea incanta… Yoona avea doar 17 ani si incerca sa zambeasca mereu,dar distanta fata de orasul in care locuise o facea sa se instraineze de vechii ei prieteni,cu care avea totusi atatea amintiri .

Insa scoala incepuse ,iar durerea de stomac din cauza stresului era prezenta…

Isi tinea laptopul cu ea tot timpul ,rascolind printre chestii vechi care ii aduceau aminte de zile senine .

Ajungand la scoala toata lumea o privea … Faptul ca lumea “se holba” la ea o facea sa se simta prost ,insa incerca sa isi tina capul sus .

Coincidenta facea sa fie in aceasi clasa cu cel mai popular baiat din scoala,desi nu stia asta .

Fusese prezentata in fata clasei,un moment extrem de jenant,toti ochii erau indreptati spre ea ,iar ea era lipsita de orice reactie .

In timpul orei incerca sa fie atenta la ceea ce zicea profesorul ,dar gandul ei zbura in cu totul alte locuri .

In timpul pauzei iesi in curtea scolii si se aseza pe o banca … Ochii persoanelor care treceau pe langa ea o priveau pe furis ,barfind parca doar din priviri . Pe o alta banca doi dintre colegii ei ,priveau spre ea discutand [cel mai popular baiat al scolii si prietenul lui cel mai bun] .

Kevin : Pare destul de retrasa … si totusi destul de adorabila

Alexander : Mda … nu-mi pasa … zise cu o aroganta nemarginita privind in gol

Kevin : Doamne hyung tie iti pasa vreodata de ceva anume ? Tch!

Nezicand nimic Alexander privi spre ea pentru cateva secunde .

Alexander : Poate ca nu ! intre timp se ridica si pleca spre intrarea in scoala .

Trecusera cateva zile ,in care ea tot nu cunoscuse pe nimeni ,dar asta nu o deranja . Ideea de noi prieteni o stresa oarecum. Nu o incanta faptul ca va trebui sa vorbeasca despre ea . Alexander,desi tipul popular al scolii ,era si el genul singuratic,nu prea vorbaret,care isi petrecea timpul liber cantand de unul singur . De cele mai multe ori era serios si ingandurat ,insa asta nu deranja pe nimeni . Toata lumea era obisnuita cu comportamentul lui arogant ,dar se pare ca asta le atragea pe fetele liceului ,dar nimeni nu se intreba de ce el este asa .

Era vineri. Toata lumea e incantata de aceasta zi … La ultima ora directorul intra in clasa ,avand un anunt important …

-Buna ziua ! As vrea sa va anunt ca peste doua saptamani scoala noastra va participa la un concurs de dans . As vrea ca pana luni sa va alegeti un partener .

“HUH ? Super …Dans …De ce nu se pot face altfel de lucruri la care nu e nevoie de un partener ?? O sa fiu eu cu mine …eu si geamana malefica … Eu si prietenul meu imaginar … “ isi zise ea in minte fara sa observe ca se sunase ,iar in fata ei statea “baiatul perfect” al scolii.

Alexander : Ya ! Pamantul catre Yoona! zise el cu aceasi figura aroganta .

Yoona : Huh ? Scuze …

Alexander: Mda … vroiam sa te intreb daca vrei sa fii partenera mea …

Yoona : Poftim ? A…da…sigur , zise ea confuza fiind lipsita de reactie

Pe moment nu isi dadu seama de ceea se intamplase .

Weekendu` trecuse extrem de rapid .

Pleca in fuga de acasa . Ajungand la scoala,intra in fuga in sala de dans .

Alexander : De ce ai venit atat de tarziu ? isi pastra aroganta,dar totusi zambind in sinea lui .

Yoona : Am avut ceva probleme cu ceasul ,zise zambind timid

Dupa ore pleca incet,gandindu-se la ziua de azi si la clipa cand o sa ajunga acasa si se va tranti in pat .

Cei doi prieteni,Kevin si Alexander mergeau in urma ei …

Kevin : Hyung ce e cu tine ? Azi ai fost ceva mai bine dispus decat deobicei .

Alexander: Nu …nu e nimic …de ce crezi ca ar fi ceva anume?*razand panicat* … Oh…uite-o pe Yoona . Ya ! Yoona-ah !!

Yoona se intoarse cu o privire confuza ,desi simtind ceva ciudat cand ii auzi vocea lui Xander .

Zambi timid si ii saluta respectuos pe cei doi .

Ajunsi in dreptul ei ,ea facu cunostiinta cu Kevin si incepura sa vorbeasca despre marele eveniment .

Kevin : Yoona ,tu pe cine ai ca partener ?

Yoona : Pe Alexander …

Kevin : Oh…Deci asa se explica multe…hyung , zambind oarecum malefic pana cand primi un ghiont de la Xander .

Yoona : Aaa…Aici stau eu ,deci ne vedem maine la scoala . Pa !

Ei plecand mai departe …

Kevin : Nenorocitule,iti place de ea !

Xander : Ba nu ! Tch !

Kevin : Hyung o place pe eonni ,zicand asta pe un ton draguts totusi tachinant pentru Xander

Xander :  Ban u . Suntem doar parteneri pentru un dans .

Ceva il facea pe Xander sa fie mai fericit in fiecare zi … Oare chiar o placea sau felul ei de a fi [ Copilaroasa,oarecum impiedicata] il facea sa fie asa ?

 Mai era doar o zi pana la evenimentul scolii asa ca cei doi repetau dupa ore in sala de dans a scolii .

Ziua de azi parea san u fie una prea “luminata” pentru Xander  .

Xander : Crezi ca poti sa fii mai atenta  cand dansezi ? ai ramas in urma

Yoona : Eu ? tot eu am ramas in urma ?!

Xander : Da …incearca sa dansezi mai bine de data asta !!

Yoona : Tot timpul esti asa arogant?

Xander : Tch !

Yoona : Incep sa ma intreb ce vad toate fetele din scoala la tine … Esti de o aroganta incredibila, incerci sa ii faci pe cei din jurul tau sa se simta inferiori !Cine dracu te crezi ?!

In acel moment Yoona nu simtea decat ca trebuie sa plece de acolo ,asa ca intr-un moment usa se tranti … Ea pleca . Pe fata lui Xander se observa oarecum tristetea si presiunea adevarului care tocmai il lovise .

Yoona ajunsese acasa,se tranti pe patul ei incepand sa planga .

“Aish~ baiatul ala,cum poate fi atat de ingamfat ? Cine naiba te crezi Lee Alexander ? Nu esti Dumnezeu ! “

Xander pleca si el acasa,abatut … pe drum observa cateva cupluri ,iar ceva din el se rupea … Cateodata se intreba singur de ce se razbuna pe lume … Vazand acele cupluri se gandi la Yoona… Intr-adevar sentimentele pe care doarea sa le simta incepeau sa prinda viata … Incepea sa o placa . 

PS : Imi pare rau ca folosesc unele cuvinte care nu sunt in romana,pe mine ma ajuta,deoarece ma gandesc altfel la personaje  ,e o chestie greu de explicat :D . 

Hyung = asa zic baietii mai mici [la varsta] celor mai mari , initial inseamna frate mai mare

Eonni = Sora mai mare

-ah = Forma de a striga pe cineva [in Coreea :D ]

Dileme

  Parca innebunesc.Sau parca devin din ce in ce mai mult eu.Nu ma prind.Momentan chiar nu stiu ce vreau.

 De la un timp,nu stiu daca mai sunt eu.Asa cum spunea intr-o postare si Gladiola (apropo,i-am descoperit blogul recent,tipa e G-E-N-I-A-L-A!) "Ceva nu mai e la fel (..).Simt in mine cum o umbra pune stapanire pe mine,o umbra cu acelasi contur dar cu alt gust,altul decat al meu.Si mi-e frica". Nu o puteam spune mai bine.Mi-au dat lacrimile cand am citit aceasta replica,si pentru asta ii multumesc..
  Nu plang des.Viata m-a invatat sa nu plang des,pentru orice prostie.De cand cu depresia aia de prin decembrie,cand am facut tot felul de tampenii,nu am mai plans. (plansul atunci cand esti foarte vulnerabil dar sufletul iti radiaza nu se pune,ok?!)

 Vreau un tatuaj.Vreau sa ma vopsesc.Vreau sa slabesc si mai mult (la naiba,am dat doar 5 kg jos intr-o luna, dar sunt doar 5!!).Vreau sa ma schimb.De ce?Pentru ce?Inca nu am gasit raspunsul la aceste intrebari..

  Prea multe idei in capul asa.Serios.Trebuia sa fumez tigara aia azi.Trebuia sa ma straduiesc mai mult in teza la romana.Trebuia sa nu pun niste intrebari pentru a caror raspunsuri nu eram pregatita.Trebuia sa ma prefac ca sunt eu ..

  Bianca,sper ca tie iti merge mai bine.Te imbratisez sincer,si abia astept sa vorbim.

P.S:Am scris ceva si aici.. e un nou blog,mii de multumiri pentru ideea de colaborare :D 

Lumea noastra

Da :x . Sa avem o lume a noastra . Doar ca eu am ceva mai multe nevoi .
Cred ca lista mea de "extra necesare" ar fi cam lunga...sau nu ...
As avea nevoie de :

- Prietenele mele
-Zico
-Castile [lumea mea ar fi incompleta fara ele =]] ]
-Cateva amintiri
-Vesnicele mele inele =]] [unul are valoare sentimentala extrema :x ]
-Pe Bestiuta [Ursuletul meu de plus  ]
-Tricourile mele largi
-Poate si ceva de rontait ,prefer niste glucoza

Pe langa toate acestea o sa iau si ceva filme la care sa plangem :o3 ,invelite intr-o patura ,sorbind din canile cu ciocolata calda :x .
Ar fi dragut ca in lumea noastra ploile sa fie mereu calde ,cu stropi mari si desi ..Da...asta ar fi lumea in care as vrea sa traiesc .
Sa nu fie mereu soare , dar nici sa ploua tot timpul . Iernile sa nu fie nici prea reci,dar nici ca vara .
Atunci cand mananc o inghetata sa nu o scap pe jos [ :)) ]

Dar probabil lumea asta nu exista ,deci suntem condamnati [ toti ] sa suportam tot ceea ce se intampla .
Sau poate ca exista  ,dar pana la descoperirea lumii perfecte suntem liberi sa visam ,sa ne indepartam de realitate in felul nostru .

Lumea mea/noastra

  Mi-ar placea sa simt ca lumea imi apartine.Ca totul este al meu.Ca sunt o regina,cand defapt sunt doar un om obisnuit care nu reuseste sa se regaseasca..
  Am o viata banala in lumea asta - lumea lor.Niciodata nu mi-a apartinut.Si nu inteleg - de ce nu poate sa fie "lumea noastra"?De ce (aproape) toti sunt atat de egoisti si cauta sa isi imparta lumea cu doar o singura persoana - "jumatatea lor" - dar nu o gasesc,sau poate o gasesc,dar genul asta de povesti se termina foarte rar cu un happy end.. Sunt atat de multe persoane care ar merita o bucatica din lumea lor,si ei nu vad.. Ciudati oameni.
  M-am saturat.M-am saturat sa incerc sa intru in lumea asta a lor plina de ipocrizie si superficialitate.Gata, m-am hotarat!Vreau sa fiu creator,si nu doar un pion pe care il muti cum vrei si cum vrei.                                                                  
    
  Bianca, hai sa facem o lume a noastra.Da-o naibii pe asta.E prea nebuna,chiar si cu noi.Hai sa facem o lume a noastra,si ia-ti si prietenii.Si o sa ii iau si eu pe ai mei.Si pe ursuletul de plus - pe Teddi (si nu,nu i-am pus numele de la .. un el.. creeeed!).O sa iau si niste ciocolata calda.Si niste reviste.Si o carte de-a lui Eliade. Si un leptop.Poate... o sa vreau sa joc LoL.Dar nu o sa fie nimeni in lumea noastra care sa joace LoL.Ba nu,o sa conving eu pe cineva sa vina sa joace LoL cu mine.. Dintr-o lume paralela.Da,asta e raspunsul!
  Ce mai trebuie sa mai fie in lumea noastra?Hmm..

"Si ce daca par nebun?!"

Culorile sufletului

  Ma gandeam ieri ca toti suntem diferiti.In interiorul fiecaruia se ascunde alt suflet,alte ganduri,alte aspiratii..
  Si daca sufletul ar avea o culoare?
  Hmm.
  ..
  Sufletul meu era alb.Fiecare om care a trecut prin viata mea,a lasat amprente.Asa este.Mi-au impregnat sufletul cu ceva din culoarea sufletului lor,unii mai mult sau mai putin.Si e ciudat ca nu au facut-o voluntar..
  Am adunat in sufletul meu sute de culori.
  Dar cand le-am amestecat,ce am obtinut?Oare un gri?Poate sufletul meu este gri.. Dar si culoarea asta are mai multe tente.Nu depinde de mine ce culori si amprente port in suflet,dar pot schimba tenta.Sper sa pot face din cenusiul asta o culoare mai luminoasa..
  Ce culoare are sufletul tau?

Azi nu am ...

  Azi nu am fumat..
  Unde e un Kent mentolat cand ai nevoie de el?Hmm.. nu ai voie, calmeaza-te.Ai 8 zile de cand nu ai mai pus tigara in gura.Te-ai lasat,iti amintesti?A fost decizia ta,doar decizia ta.. Le-ai spus prietenilor ca nu mai fumezi,ok?Si dupa ai glumit ca tu nu o sa mori din cauza cancerului,tu vei muri de plictiseala.. Mda, gluma asta imi pare putin cam sadica acum.

  Azi nu am prea dormit..
  Terminasem sa ma uit la "Mesaje de dincolo" aseara,si am inchis televizorul.Dar nu am putut sa dorm.. prea multe ganduri,ma coplesesc.Oare daca Dumnezeu a vrut sa ii ofere pesimismului un trup,de ce a ales trupul meu?!

  Azi nu am mai asultat 3oh!3..
  La naiba,e trupa mea preferata,mereu au fost!De ce nu am chef de ei?De ce o rotita din capul meu striga "muzica clasica"??? What the fuck?

  Azi nu am mai jucat LoL..
  Nu se poate asa ceva.Mereu joc LoL.Ador sa ma oftic ca pierd,sau sa rad cand castig.Uneori chiar sa dau vina pe ceilalti membrii ai echipei :)).
 
  Azi nu m-am mai machiat..
  Nu e vorba ca as fi urata fara machiaj sau as fi superba machiata.Nu.Machiajul e o masca.Oamenii il vad pe el,dar doar cateva persoane reusesc sa priveasca prin el.Ador sa ii las pe oameni sa vada doar ce vreau eu.. dar azi nu am vrut asta.Hmm.. sper sa nu fi speriat pe nimeni in drum spre si la scoala.

  Azi parca nu .. am fost eu.

Si ploua,ploua,ploua..

  In regula.Recunosc.Uneori am senzatia ca ploaia e doar pentru mine.Si nu doar ploaia..
  Mereu am fost asa.Iau totul mult prea in serios.Si sunt foooarte subiectiva,si uneori chiar superficiala.Am prea multe defecte.
  Dar ce fac aici?Vorbeam despre ploaie..
  Hmm..
  Mereu cand ploua,ma uit pe geam.Ma sperie tunetele (ma sperie ca naiba),dar ma si incita.Cred ca imi place sa risc (si totusi ce risc e asta,eu doar privesc de la fereastra,doar nu cobor sa.. ?!?)
   Mi-e dor de Bianca.Ieri nu am vorbit si parca o parte din mine lipseste (si ce ciudat suna..).Nu credeam ca poti imparti o prietenie atat de sincera cu o persoana cu care nu te-ai intalnit niciodata fata in fata,si de care aparent nu te lega nimic..
   Deci ploua.Acum,in Galati chiar ploua.Si mi-ar placea ca ploaia sa spele atat strazile mult prea prafuite, cat si caracterele murdare ale unor oameni.Si as mai vrea ceva.. As vrea sa imi beau ciocolata calda cu ea.. sau poate o cupa de sampanie,ca sa ciocnim pentru cea mai sincera prietena pe care o am?!

   P.S:Imi pare sincer rau ca nu pot sa ajung maine in Brasov,la naiba.. dar stiu ca o sa vin in iulie pentru o saptamana, si o sa fie asaaa super si o sa facem atat de multe nebunii!Si acum,daca imi zice cineva ca sunt pe invers,il bat :))
  P.P.S:Oare imi schimb stilul de .. a scrie?Ce se intampla cu mine?!

Amintiri..

 
  Port in suflet amprenta fiecarei persoane cu care am interactionat.Subconsientul meu memoreaza fiecare zambet,privire sau chip necunoscut.Tin minte aproape toate vorbele sau gesturile care m-au marcat intr-un anumit fel.. De ce.. ?!
   Stiu ca amintirile sunt involuntare,de aceea avem amintiri si mai putin placute.Dar de ce uneori suntem condamnati sa traim in trecut,transformand amintirile intr-un prezent dureros pe care il acceptam mult prea usor?De ce nu suntem capabili (sau poate eu nu sunt capabila) sa distingem esenta de aparenta,ceea ce este cu adevarat important de lucrurile banale?
   Atat de multe idei si atat de putin timp.

 P.S:Mi s-a intamplat o chestie foarte ciudata aseara.. ma uitam la un serial si la ora 00:00 s-a luat curentul,si era foarte intuneric..s-au stins si luminile de afara,si televizorul,si tot..eu eram singura treaza din casa.. voi credeti in semne?Chestia asta a durat doar vreo 2 minute.

Cealalta fata.

   Acopera-ti,acopera-ti ranile cu un strat fin de machiaj si minte-te ca nimeni nu va observa diferenta.Tu stii deja ca toata lumea te va intreba "Esti bine?" dar prea putine persoane isi vor da seama ca acel "Da" pe care l-ai murmurat semana mai mult cu un strigat de ajutor.
   Trebuie sa treci peste,sa uiti,sa traiesti printre fiinte pe care le detesti,dar cel mai important este ca trebuie sa te schimbi.Dar nu reusesti.Ritmul lor,al "oamenilor de afara",e prea nebun,si nu il intelegi.
    In cazul meu,prea putine persoane si-au dat seama ce ascund sub masca pe care o port zilnic,si pe care uneori ajung sa o confund cu propriul chip.Unora pur si simplu nu le pasa,altii pur si simplu nu vad,fie ca nu ii las eu sau nu pot ei.
     Si uneori ma intreb daca merita sa fac ceva ca sa schimb mersul firesc al lucrurilor,dar tot nu fac nimic..

Bia .

In mod normal ma ocup cu crearea fanfiction-urilor [ Povesti fictive intre fane si idolii lor] .
Sunt fana k-pop asa ca imaginatia ma duce de cele mai multe ori prea departe =]] .



" Statea in camera ei gandindu-se la tot ce se intamplase in ultima vreme .In sinea ei intotdeauna isi zicea " De iubirea adevarata niciodata nu poti sta departe"... dar se afla intr-o perioada nu tocmai usoara ...
Nu stia daca lumea din jurul ei se schimbase sau doar ea . Isi lua haina din cui si pleca ,nestiind cu exactitate unde...
Mergea pe aleea unui parc,sufletul ei invaluindu-se intr-un sentiment de tristete. Simtea ca nimeni nu o intelege,ca totul e schimbat in jurul ei .Gandindu-se la toate astea incepu sa planga,in acelasi timp plangand si cerul pentru ea . Era atat de ingandurata ,incat ploaia rece care cadea era inexistenta ...
Intr-un moment ea se izbi de cineva cazand jos . O voce calda se auzi :
-Esti bine?
Dar ea nu avea curajul sa isi ridice privirea din pamant ,isi dorea doar sa dispara .
Cineva ii intinse mana. Cu un gest de nesiguranta,ea il prinse de mana si se ridica . Il privi. Ar fi vrut sa ii zambeasca in semn de multumire,dar ramasese blocata .
-Esti bine?De ce stai singura in ploaie? Ai putea sa racesti ...
-Da ...I-imi pare rau ca m-am izbit de tine ...trebuia sa fiu mai atenta  .
-Nu e nimic ... Nu vrei sa bem o ciocolata calda sau ceva ? Ploaia asta e destul de rece asa ca ne-am mai putea incalzi.

Iar de aici incepuse totul ... Sufletul ei se lumina din ce in ce mai tare ,iar inima ei tresalta de fiecare data cand ii auzea vocea,de fiecare data cand ii simtea atingerea ... Trecuse mai bine de un an in care in sufletul ei nu mai era loc de tristete... Dar...intr-o zi ceva se schimbase ...

El : Am primit rezultatele pentru facultatea la care o sa fiu .
Ea : Deschide-l !
El deschise plicul ...

Ea : E...in alt oras ...
El : Nu ...daca nu e aici nu am de gand sa merg...nu vreau sa te las singura ...
Ea : Nu ...voi fi bine ...doar du-te ...

Cand veni vremea in care el trebuia sa plece sufletul ei se intunecase din nou ... Acea fata trista,cu un suflet indurerat reveni ...

Timp de un an cei doi nu tinusera legatura,dar gandurile ei inca erau indreptate spre el ...

"Ce ar trebui sa fac?" isi zisese ea in mintea ei mergand pe aceasi alee pe care il cunoscuse pe el ...
Ploaia cadea din nou ...era ca o senzatie de deja-vu ,doar ca el nu aparea ...

Se aseza pe o banca nepasandu-i ca era uda si ca "turna cu galeata" . Isi pusese capul in maini ,incercand sa isi faca ordine in ganduri .

- Ya ...
Inima ei incepu sa bata tare ,vocea suna atat de familiar incat credea ca delireaza... Isi ridica capul...Ochii ei se inlacrimasera brusc...

-Tu... Ce faci aici ?
-Nu tu ziceai ca de iubirea adevarata niciodata nu poti sta departe ?

Incepu sa planga in hohote si ii sari in brate ... Simtea o usurare in sufletul ei ...
Brusc lumea ei reveni la normal ...

Leapsa [ Bia ^^]

1.Ce vîrstă ţi-ai da dacă nu ai şti cîţi ani ai?

    12 ...sau de ce nu si mai putin :))

2.Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci?

    Sa nu incerci . Nu pe moment,dar regretul apare mai tarziu .

3.Dacă viaţa e atît de scurtă, de ce facem atît de multe lucruri care nu ne plac?

Ca sa experimentam.

4.Cînd ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, ţi se pare că ai vorbit mai mult decît ai făcut?

    De cele mai multe ori -.-

5.Dacă moneda naţională ar fi fericirea, cît de bogat ai fi?
   Nu prea stiu ...

6.Care este lucrul pe care ai vrea să îl vezi schimbat la oameni?

    Sunt prea multe pe care as vrea sa le schimb ,dar in primul rand rautatea cu care se adreseaza majoritatea lumii .

7.Faci ceea ce ai visat că faci sau faci ceea ce faci pentru că împrejurimile te-au adus aici?

    Fac ceea ce am visat .Dar mai am mult de munca :))

8.Dacă media de viaţă ar fi de 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit?

     Da . Probabil as incerca toate porcariile carora le-am zis nu >:)

9.Eşti mai preocupat să faci lucrurile cum trebuie sau care trebuie?

    Cum trebuie .

10.Dacă ar fi să oferi un singur sfat despre viaţă unui copil, care ar fi acela?

"Sa ai suflet de copil si minte de adult " -probabil pentru cand mai creste

11.Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?

     O proasta fericita =]]

12.Ce ai alege între amintirile pe care le ai pînă acum sau a fi incapabil de a mai avea amintiri de acum înainte?

   Amintirile de pana acum .

13.Îţi mai aduci aminte de momentul acela de acum cinci ani cînd erai extrem de furios şi nefericit? Mai are vreo importanţă acum?

   Saraca mama cat se mai ruga de mine sa fiu cuminte =]] . M-am manifestat devreme. Nu mai are atata importanta acea perioada,dar inca ma simt vinovata .

14.Care este cea mai frumoasă amintire din copilăria ta? Ce o face atît de specială?

   Ziua in care m-am impacat cu verisoara mea dupa un an in care am stat certate. Si ramane o amintire extrem de speciala pentru ca din ziua aia am devenit mai apropiate decat oricand.

15.Dacă ai cîştigat 1.000.000 $, ai renunţa la ceea ce faci acum?

    Niciodata .

16.Cînd a fost ultima oară cînd te aruncai cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci?

     Acum 8 luni ,aproape 9 ... [Soll,stii despre cine e vorba ,nu?:>]

17.Cînd a fost ultima oară cînd ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii?

     Intr-un moment nefericit.Parca vedeam totul dintr-un colt .

18.Care este lucrul pe care ţi-ai dorit dintotdeauna să-l faci şi nu l-ai făcut? Ce te opreşte?
    Sa mananc un castron imens de capsuni cu frisca =]] . Nu pot face asta pentru ca sunt alergica si la capsuni si la frisca=]] si amandoua in combinatie mi-ar face rau .

19.Care este lucrul pe care îl faci cel mai bine decît ceilalţi pe care îi cunoşti?
      Nu am stiut ce sa raspund aici asa ca am intrebat-o pe mama mea =]].Deci o sa zic ce a zis ea : "Stii sa exploatezi sentimentele oamenilor" :)) 

Multumesc SOLL ^^ . Despre mine ar fi o gramada de lucruri de zis ,poate nu toate bune :-? ,daca aveti intrebari ...intrebati pur si simplu .

Leapsa (Soll)

 Ok.Am preluat aceasta leapsa de pe blogul lui Flori .. Sper ca veti reusi sa ma cunoasteti mai bine,cu ajutorul raspunsurilor ^^.

 

1.Ce vîrstă ţi-ai da dacă nu ai şti cîţi ani ai?

     Vreo.. 15 ani :D

2.Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci?

     Hmm.. daca nu incerci,te vei intreba toata viata "ce ar fi fost daca..?".Consider ca e mai rau sa nu incerci.

3.Dacă viaţa e atît de scurtă, de ce facem atît de multe lucruri care nu ne plac?

    Viata are si parti bune si parti mai putin bune.Nu poate fi totul numai lapte si miere.. daca am face doar lucruri care ne plac,s-ar instala monotonia..

4.Cînd ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, ţi se pare că ai vorbit mai mult decît ai făcut?

    Uneori..

5.Dacă moneda naţională ar fi fericirea, cît de bogat ai fi?
    Nu stiu.Probabil as avea destule monezi cat sa traiesc,dar prea putine ca sa fiu cu adevarat fericita.

6.Care este lucrul pe care ai vrea să îl vezi schimbat la oameni?

    Parerile pe care le au despre mine.

7.Faci ceea ce ai visat că faci sau faci ceea ce faci pentru că împrejurimile te-au adus aici?

     Fac ce am visat: m-am mutat la liceul in care mi-am dorit sa invat,scriu pentru ca imi place..

8.Dacă media de viaţă ar fi de 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit?

     Cred ca da..

9.Eşti mai preocupat să faci lucrurile cum trebuie sau care trebuie?

     Care trebuie.

10.Dacă ar fi să oferi un singur sfat despre viaţă unui copil, care ar fi acela?

    Hmm.. Sa nu uite sa fie copil.Copilaria este cea mai frumoasa perioada a vietii.

11.Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?

     Un geniu stresat (cred) :)

12.Ce ai alege între amintirile pe care le ai pînă acum sau a fi incapabil de a mai avea amintiri de acum înainte?

    Amintirile pe care le am pana acum.. nu cred ca voi dori vreodata sa le uit.. si nici daca as vrea,nu as reusi.

13.Îţi mai aduci aminte de momentul acela de acum cinci ani cînd erai extrem de furios şi nefericit? Mai are vreo importanţă acum?

    La 12 ani eram furioasa doar pentru ca oamenii nu ma intelegeau..si nu cred ca mai conteaza acum.

14.Care este cea mai frumoasă amintire din copilăria ta? Ce o face atît de specială?

    Imi amintesc de zilele la bunici cand ma jucam cu prieteni de o vara.. si de picnicurile de Paste la care mergeam cu totii..ne adunam foarte multi copii,si imparteam tot ce aveam cu noi..

15.Dacă ai cîştigat 1.000.000 $, ai renunţa la ceea ce faci acum?

    Nu.

16.Cînd a fost ultima oară cînd te aruncai cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci?

     Acum cateva luni..

17.Cînd a fost ultima oară cînd ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii?

     Patesc asta de fiecare data cand sunt speriata.

18.Care este lucrul pe care ţi-ai dorit dintotdeauna să-l faci şi nu l-ai făcut? Ce te opreşte?
     Sa sar cu parasuta..si ma opreste frica de inaltimi.

19.Care este lucrul pe care îl faci cel mai bine decît ceilalţi pe care îi cunoşti?
      Scriu..

  Si cum a 20-a intrebare trebuie sa vina din partea voastra,astept sa vad ce curiozitate aveti :D.Si o rog si pe Bianca (noua autoare) sa raspunda,sa o cunoasteti si voi mai bine.. Abia astept sa vad postarea ei >:D<

Sa nu-ti fie frica..

  Sa nu-ti fie frica niciodata sa fii cum esti cu adevarat.Imagineaza-ti ca viata este ca un bal mascat.. toata lumea poarta cate o masca,unii oameni se simt inconfortabil,dar unii se simt atat de bine cu ea incat dupa un timp o confunda cu propriul chip..
  Ai avea curaj?Sa iti dai masca jos?!..
  Cred ca daca ne-am da mastile jos am realiza ca nu suntem cu totii atat de diferiti.Poate nu aspiram la aceleasi idealuri,dar toti avem parti slabe si parti puternice,toti avem zile bune sau proaste,toti am dus (sau ducem) lupta dintre ratiune si dorinta..

Ploaie..

   
  Si ploua iar.. si sunt la scoala.Aceeasi banca,aceleasi ganduri,a doua ora de matematica.Si imi doresc sa .. fug. Cand ploua,nu vreau sa ma ascund.Mi-as dori sa ma joc prin apa,sa privesc norii si sa zambesc,asteptand sa apara curcubeul.Ca cica asa e si in viata: avem perioade bune,si perioade mai putin bune.. dar nu trebuie NICIODATA  sa ne pierdem speranta.
  Mi-as dori ca gandirea asta obtimista sa ma insoteasca mereu.. sa ma ajute sa trec peste orice obstacol.
  Cand ploua, preferi sa admiri ploaia din fata geamului,sau iesi sa te bucuri cu adevarat? Sper ca nu doar eu fac asta ^.^

Amintiri..

 Te chinuie,de multe ori nu te lasa sa dormi,iti aduc un zambet pe chip sau te fac sa razi in hohote.. si da,cu totii le avem.Placute sau nu,amintirile sunt ceva normal.. ne fac sa ne simtim oameni,sa ne dam seama ca avem slabiciuni,dar in fata lor reusim sa ramanem puternici..si sper ca nu e doar o masca.
  Amintirile sunt care raman - in cele din urma.Prezentul e doar o clipa,dar amintirile pot fi eterne.. e un fel de muzica a sufletului.
  Octavian Paler spunea ca “In fata amintirilor suntem egali cu zeii. Nici ei nu le mai pot schimba. Ceea ce s-a intamplat nu mai sta in puterea lor si nici a destinului. Dar eu fac parte dintre cei ce simt nevoi sa revina asupra unori lucruri din viata lor, chiar daca nimic nu poate fi schimbat. ” 
  
  Sunt convinsa ca si voi aveti clipe care vau marcat,unele placute altele mai putin.. ce ziceti, le impartasim aici?! :D

1 IUNIE

 
  La multi ani,copile!Te ascunzi,dar stiu ca esti acolo.. undeva.Te uiti la ce am devenit si (poate) zambesti.In orice caz,sper ca nu te-am dezamagit prea tare.. toti ne transformam,si nu puteai trai vesnic aici.Ai ales sa mori in mine.. si pentru asta iti multumesc.
  La multi ani si voua, suflete tinere ^^

Etape.

 Sunt unele emotii pe care daca nu le traiesti la timp nu o sa o mai poti face niciodata.. pentru ca nu te poti intoarce in timp.Esti copil?Joaca-te.Esti adolescent?Invata,iubeste,dar nu uita sa fii copil.. Esti adult?Fa tot ceea ce faci cu multa dragoste,si poti fi sigur ca urmezi calea cea mai buna.
  Exista o varsta pentru fiecare lucru.Incearca sa traiesti fiecare moment,pentru ca timpul nu se mai intoarce.Ce e pierdut,e pierdut pentru todeauna.Stiti,uneori mi-e teama ca .. tot ceea ce imi vor ramane la finalul acestei calatorii vor fi doar cateva amintiri.Si de ce sa imi irosesc timpul cu oameni care nu ma merita, in loc sa aleg sa fiu fericita?!Nu mai conteaza.. vreau doar amintiri reale,nu iluzii.

Mi-e dor de o zi de vara..

 

  Mi-e teribil de dor de o zi de vara..Dar nu de oricare zi.Mi-e dor de o zi de vara petrecuta la tara,la bunici, cu prieteni carora acum de-abia le mai tin minte numele.Si totusi,eram prieteni adevarati,si nimeni nu era invidios cand cineva venea cu o jucarie mai "buna".

  Mi-e teribil de dor sa ma joc in nisip si sa rad ca o nebuna,fara ca mama sa se uite suspect la mine si sa ma trimita sa mai fac niste probleme la informatica.Imi lipsesc momentele acelea cand nu stiam ce inseamna "durere", cand bunicul era langa mine,cand tigarile imi provocau dezgust.. Cand m-am schimbat?! Oare timpul este de vina,sau eu?! Hm.. atat de multe ganduri si ataaat de putine randuri.

Eurovision.

  Ok.Am fost si eu unul din acei telespectatori care au urmarit Eurovisionul cap - coada, care a tinut pumnii stransi cand Mandinga a pasit pe scena, care a fost socat sa vada ca unele tari "prietene" nu ne-au acordat nici un punct (totusi,nu as vrea sa fiu ipocrita - este un concurs muzical,si unele piese au fost foarte bune).
  Mi-au placut in mod special Cipru si Suedia ^^. Reprezentanta Suediei chiar a demonstrat ca poti castiga Eurovisionul cu o piesa foarte buna,ca nu este neaparat un concurs de interese in care toata lumea isi voteaza vecinii..
  Cat despre Mandinga,ce sa spun.. au facut show.Dar nu a fost suficient,si s-a vazut.
  S-a mai uitat cineva la Eurovision?Care au fost preferatele voastre?

Poveste.

 Nu este scrisa de mine,am gasit-o si am spus sa o impartasesc si cu voi ^.^

 Copilul îsi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat întreabă:
- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate o poveste despre mine?
  Bunicul se opri din scris, zâmbi si-i spuse nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Există cinci calităti la creion, pe care, dacă reusim să le mentinem, vom fi totdeuna niste oameni care trăiesc în bună pace cu lumea.

1. Prima calitate: poti să faci lucruri mari, dar să nu uiti niciodată că există o Mână care ne conduce pasii. Pe această mână o numim Dumnezeu si el ne conduce totdeauna conform dorintei lui.

2. A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris si să folosesc ascutitoarea. Asta înseamnă un pic de suferită pentru creion, dar până la urmă, va fi mai ascutit. Deci, să stii să suporti unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.

3. A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie să întelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este neapărat este faptul că ne mentinem pe drumul drept.

4. A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot asa, îngijeste-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.

5. A cincea calitate: lasă totdeauna o urmă. Tot asa, să stii, că tot ce faci în viată va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii constient de fiecare faptă a ta.
- Paulo Coelho

Femeile..

  
  Se spune ca femeile sunt fapturi menite sa fie iubite,nu intelese.Ca tin foarte mult la cum arata,ca le pasa mai mult decat lasa sa se vada.. ca plang des si au lacrimile atat de fierbinti,ca reusesc sa topeasca si cele mai inghetate inimi.
  Sunt multe de spus..prea multe.Si am prea putin timp la dispozitie,si nici nu cred ca imi ajung randurile.. As fi ipocrita sa incep acum sa vorbesc despre cat de minunate sunt femeile..nu.La fel cum exista oameni minunati, la fel - desi doare sa o recunosc - exista si oameni cu caracter murdar,fara suflet.Iar genul acesta de persoane pot fi si femei,si barbati..
   Femeile ar trebui descrise prin cuvinte ca eleganta,sensibilitate,mister,inocenta,aparente.. Indiferent de caractere sau scopuri,personal cred ca aceste cuvinte le-as atribui aproape tuturor.. bineinteles,mai exista si exceptii,cum sunt acele dureri care iti paralizeaza sufletul (de femeie),facandu-te sa uiti cine esti.. sau o alta exceptie: lipsa increderii in sine.
   Voi ce cuvinte le-ati atribui femeilor? :)

Sa lupti pentru nimic..

  Mi s-a intamplat de multe ori sa lupt pentru nimic,stiind asta.Sau sa incerc sa dau tot ce pot pentru ceva (sau cineva) pe care nu il doream cu adevarat,si pe care dupa ce l-am obtinut nu a facut altceva decat sa ma plictiseasca.E ciudat cum,desi stii ca nu am nevoie de ele,continui sa aspir la niste ideale total diferite de ceea ce merit.E ciudat si fascinant in acelasi timp..
  Sa lupti pentru ce?Sa speri pentru ce?Cand habar nu ai ce merita si ce nu..Defapt,stii.Dar e mai bine sa te minti ca intr-o zi va fi cum spui tu decat sa accepti acum adevarul,nu?!Hm..
   Mai gandeste cineva asa?Voi pentru ce luptati?

Vreau afara.

  Vreau afara.Ma simt ca un detinut,si camera mea parca a devenit dintr-o data o celula cam ... inconfortabina. O sa merg mai pe seara pe mama la doctor,dar nu se pune.. eu vreau sa ma plimb.
  Stau acasa si ma tot joc jocuri video de ceva vreme,si as fi putut jura ca ma voi simti ca in RAI dar nu e asa. Se pare ca momentele astea de singuratate gen "doar eu si cu mine" nu imi mai fac atat de mult bine.Stiu ce vreau,nu stiu cum o sa si obtin acel ceva dar .. nu vreau sa ma mai gandesc la asta.Azi vreau doar sa ma plimb.
  Care este dorinta voastra pentru ziua de astazi? ^^

Vecinul meu e un extraterestru.

  Ok,nu am gasit o imagine mai potrivita si mai amuzanta - sper ca e "in regula"..
  Mai are cineva vecini din astia care sparg si pereti pe care abia i-au renovat in urma cu o saptamana?Fix cand trebuia sa invat si eu pentru teza =) (inca mai sper sa ajung).Trecusem peste partea cu "invat peste 15 minute", "mai stau doar 5 minute", "hai la 16 ca este ora fixa" si cand deschid caietul.. se apuca si ei de renovat..
  P.S:Nu mi-au spus decat 3 persoane ce parere au despre vlog.. am intentionat doar sa va fac sa zambiti :D sper ca am reusit

  .. videoblog.
  Sper sa nu fie prea stupid ^^.Si sa nu se sperie multa lume de fata mea.. de fapt,pe cine pacalesc?! Voi ma iubiti deja >:D<
  P.S: O parere sincera?!Va rog? :o3

Am blog roz.Si ce?! :)

   Mda.. Majoritatea dintre voi ma stiti,deci nu cred ca mai e nevoie sa facem "prezentarile" ^^ (oricum, daca aveti vreo intrebare despre mine,puteti sa o lasati in sectiunea pentru comentarii).
   Azi a fost una din cele mai idioate zile din viata mea.Pe langa faptul ca am avut inundat apartamentul (serios), mai am si rubeola..arat ca un dalmatian.Unul urat,nu unul dragut :D.Sper sa ma simt mai bine..sincer, parca m-a batut cineva.Si nici nu am putut sa dorm calumea,dar .. la naiba!Nici macar nu mi-e somn.
   P.S:Vi se pare prea ROZ blogul?