Bia .

In mod normal ma ocup cu crearea fanfiction-urilor [ Povesti fictive intre fane si idolii lor] .
Sunt fana k-pop asa ca imaginatia ma duce de cele mai multe ori prea departe =]] .



" Statea in camera ei gandindu-se la tot ce se intamplase in ultima vreme .In sinea ei intotdeauna isi zicea " De iubirea adevarata niciodata nu poti sta departe"... dar se afla intr-o perioada nu tocmai usoara ...
Nu stia daca lumea din jurul ei se schimbase sau doar ea . Isi lua haina din cui si pleca ,nestiind cu exactitate unde...
Mergea pe aleea unui parc,sufletul ei invaluindu-se intr-un sentiment de tristete. Simtea ca nimeni nu o intelege,ca totul e schimbat in jurul ei .Gandindu-se la toate astea incepu sa planga,in acelasi timp plangand si cerul pentru ea . Era atat de ingandurata ,incat ploaia rece care cadea era inexistenta ...
Intr-un moment ea se izbi de cineva cazand jos . O voce calda se auzi :
-Esti bine?
Dar ea nu avea curajul sa isi ridice privirea din pamant ,isi dorea doar sa dispara .
Cineva ii intinse mana. Cu un gest de nesiguranta,ea il prinse de mana si se ridica . Il privi. Ar fi vrut sa ii zambeasca in semn de multumire,dar ramasese blocata .
-Esti bine?De ce stai singura in ploaie? Ai putea sa racesti ...
-Da ...I-imi pare rau ca m-am izbit de tine ...trebuia sa fiu mai atenta  .
-Nu e nimic ... Nu vrei sa bem o ciocolata calda sau ceva ? Ploaia asta e destul de rece asa ca ne-am mai putea incalzi.

Iar de aici incepuse totul ... Sufletul ei se lumina din ce in ce mai tare ,iar inima ei tresalta de fiecare data cand ii auzea vocea,de fiecare data cand ii simtea atingerea ... Trecuse mai bine de un an in care in sufletul ei nu mai era loc de tristete... Dar...intr-o zi ceva se schimbase ...

El : Am primit rezultatele pentru facultatea la care o sa fiu .
Ea : Deschide-l !
El deschise plicul ...

Ea : E...in alt oras ...
El : Nu ...daca nu e aici nu am de gand sa merg...nu vreau sa te las singura ...
Ea : Nu ...voi fi bine ...doar du-te ...

Cand veni vremea in care el trebuia sa plece sufletul ei se intunecase din nou ... Acea fata trista,cu un suflet indurerat reveni ...

Timp de un an cei doi nu tinusera legatura,dar gandurile ei inca erau indreptate spre el ...

"Ce ar trebui sa fac?" isi zisese ea in mintea ei mergand pe aceasi alee pe care il cunoscuse pe el ...
Ploaia cadea din nou ...era ca o senzatie de deja-vu ,doar ca el nu aparea ...

Se aseza pe o banca nepasandu-i ca era uda si ca "turna cu galeata" . Isi pusese capul in maini ,incercand sa isi faca ordine in ganduri .

- Ya ...
Inima ei incepu sa bata tare ,vocea suna atat de familiar incat credea ca delireaza... Isi ridica capul...Ochii ei se inlacrimasera brusc...

-Tu... Ce faci aici ?
-Nu tu ziceai ca de iubirea adevarata niciodata nu poti sta departe ?

Incepu sa planga in hohote si ii sari in brate ... Simtea o usurare in sufletul ei ...
Brusc lumea ei reveni la normal ...